Victor Ungureanu

Afara e frig, iar eu ma bucur ca nu trebuie sa ies afara, in vesnicul drum inspre si dinspre serviciu.

De fapt nu mai ies deloc, ca sa ne intelegem. Ma simt burghez. Ma simt ales, privilegiat, ca nu trebuie sa mai fac ce se face.

Toti  fac o multime de fapte reprobabile si nedreptati zilnic , si se scuza cu obisnuita placa “am ipoteca la casa de platit” sau “ratele la banca”. Asta mi se pare cea mai jalnica scuza..Da cine tea pus sa ti faci asa ceva ?Acum trebuie scuzati toti hotii ca TREBUIE sa fure ca au copii de crescut?

Eu nu mai trebuie sa fac nimic din ce nu trebuie si nu-mi place,  nu pentru ca as fi castigat la loto, ci pt ca mi-am redobandit libertatea o data cu pierderea slujbei datorita crizei. Ce lant frumos de cauzalitate.

Adica am nevoi mult mai mici, ce pot fi acoperite mult mai usor fara sa trebuiasca sa castig cat castigam inainte. Nemaitrebuind sa merg la serviciu automat nu mai trebuie sa-mi iau haine scortoase si scumpe ca nu mai am ce standarde sa respect. Nu mai trebuie sa ies cu masina zilnic deci evit costul carburantului,  implicit cel al amenzilor de parcare si viteza. Nu mai platesc ratele, nici datoria de pe card ca brusc si oficial nu mai am nici un venit. Si daca nu am de unde sa dau?  Vorba lui Moromete.”Pai daca n am de unde sa ti dau?” Nu mai iau si nu mai dau si  mi-e bine asa.

Dar cele mai mari avantaje nu sunt cele materiale. Nu trebuie sa ma mai trezesc dimineata. Nu trebuie sa ma mai imbulzesc cu toti la aceleasi ore din zi, ba sa ajungem la lucru, ba sa mancam de pranz, ba sa ne intoarcem acasa. Pot trage un pui de somn dupa amiaza, exact ca in cartile lui Balzac. Pot citi cat vreau ca nu mai am nici o obligatie. Pot  merge la cinema in miezul zilei. Nu e aglomeratie si e si mai ieftin. Pot iesi la si pana la ce ora vreau ca a doua zi nu trebuie sa mai merg la servici. Pot invata sa traiesc cu adevarat. Pot scoate capul de sub nisip. Ma pot reinventa avand timp sa fac fix ce-mi place si nimic mai mult.

Dar pentru asta trebuie sa ai curaj. Nu e pentru oricine. Trebuie sa ai curaj sa-i infrunti pe toti cei care te vor privi ca pe un paria – cum ai ramas fara job? Si nu ti mai cauti?Si ce o sa faci? Si la sfarsit tot ei trag concluzia:”Nasol”,de parca ei ar fi in locul tau.Nimeni nu vrea sa inteleaga ca ti sa intamplat un lucru extraordinar,toti cred ca maschezi jalea ce e in tine ca nu mai ai serviciul ala bun ce dadea bine in ochii lor si era ravnit de multi.

La fel cand te intalnesti cu o cunostinta pe strada si te intreba cum te simti sit u ii spui ca RAU el automat va crede ca te simti bine ca daca te simteai rau doar nu o recunosteai asa deodata.Si atunci unde sa dus libertatea de a vorbi liber pe care am castiat o in 89 o data cu revolutia.Domne,ma simt rau iti spun ca ma simt rau,dar daca ma simt bine iti spun ca ma simt bine.

Ei te vor inapoi in sistem chiar daca tie ti-e bine aici si asa. Pentru ca ei, brusc se simt sclavi si nu sunt dispusi sa recunoasca asta decat in fata altor nefericiti ca ei, in nici un caza in fata unui om liber, ca tine.Pierderea slujbei este un rau necesar.Te face sa te reevaluezi sa ti dai seama cine ai devenit si ce vrei tu sa faci cu adevarat.Nu exista o evaluare mai buna ca asta.Inainte sa mi pierd slujba incepusem sa mi intreb colegii daca o ei vor sa iasa la pensie din slujba aia.Asa o sa se consume vietile noastre ?Asta e TOT?

Ah ce bine e sa ai curaj si sa I  tratezi pe ceilalti ca niste numere intr o statistica ceea ce si sunt de altfel.

Asta ma invatat prima calatorie in UE,ca nu sunt decat unul din aia 23 mil de romani care au venit la munca In Europa.Si atunci eu cum sa I privesc pe cei ce ma privesc asa decat tot ca pe  niste numere?

Chiar si cand le spun ca am afacerea mea ,imediat sunt intrebat daca merge , iar o intrebare mai proasta  nici ca se poate.

Nici nu conteaza daca merge sau nu,afacerea, atata vreme cat nu mai esti sclav pe la altii,cand dai tot cand te simti tu cel mai in stare nu neaparat luni dimineata la 8.

Lucrezi pt tine,iti verifici ideile,traiesti in armonie cu tine, ai ritmul tau de lucru si asta ar fi de ajuns sa suplineasca orice. Castigul e ceva secund cand ai avantaje de genul asta.

Si apoi e stiut , cat castigi atata cheltui.Si cand vezi cate lucruri inutile ti ai luat realizezi ca ai folosit castigurile derizoriu.Ce rost are sa muncesti 8h in stres ca apoi cu banii castigati sa incerci sa iti alungi stresul?Care mai e castigul?

Din pacate  asta nu poate fi inteles de roboteii care au muncit toata viata si nu au apucat sa invete sa traiasca in armonie cu ei ci au copiat traiul vecinilor;nestiind ce le trebuie lor au inceput sa i copie pe ceilalti din jur.De asta an de an se construiesc case mai mari,se cumpara masini mai luxoase,se chimba termopanele ,masinile de spalat si lcd,ca vine un vecin mai “destept”si ridica “standardul de viata” .Nimic mai inutil.

La ce bun o slujba de 2000e daca nu ai timp sa ii cheltui?daca tu treci pe acasa doar ca sa dormi?Unde mai esti tu in ecuatia asta?esti la munca…

Aviz celor care vor sa incerce  asa ceva acasa.

Este sport extrem  si nu se recomanda celor ce stau prost cu personalitatea.

Trebuie sa ai curaj sa faci o reforma.

O reformare a punctului de vedere.

O reforma a privirii.va urma…

Scrieri Alese | RSS 2.0 | Comment it , or trackback this post.